Ne-am luat o zi libera de la stapan si am plecat 3 zile prin tara cu doua motoare (Honda CBF500 si Suzuki GSR600). Oameni putini, putine motive sa te ciorovaiesti asupra traseului si opririlor

Bucuresti -> Piatra Neamt -> Targu Neamt -> Durau -> Vatra Dornei -> Bistrita -> Targu Mures -> Sighisoara -> Balea Lac -> Curtea de Arges -> Pitesti -> Bucuresti

Traseul Bucuresti – Piatra Neamt  nu are ce interes sa prezinte in afara faptului ca au fost portiuni in care am putut merge ceva mai tare fara sa ne fie neaparat tarsha de radar. Am oprit la monumentul de la Marasesti dar era in renovari si tot ce se vedea era varful si multe schele. A, mai e ceva, am crescut rata de mortalitate a tantarilor … si consumat un pachet de servetele pentru a curata viziera!

De la Piatra Neamt la Durau (prin Targu Neamt) e deja o alta poveste. Multa verdeata, sate ingrijite cu porti de lemn lucrate manual … incepe sa arate bine Ne-am oprit si in Humulesti ca sa ne vizitam capra cu 3 iezi, punguta cu 2 bani si alte cele. La intrare era un difuzor din care curgeau povestile lui Creanga – foarte fain!

Prima noapte am petrecut-o la Durau (Statiunea Durau ca sa fim specifici), asezat aproape de malul lacului Izvorul Muntelui si la poalele Ceahlaului. Recomandam cu caldura Pensiunea Perla (unde cam trebuie sa te rogi sa iti dea prosoape de baie dar in rest foarte ok tanti).

De la Durau la Vatra Dornei e un drum absolul spectaculos din punct de vedere al peisajelor. Vai largi, dealuri verzi, vaci care pasc in mijlocul dealului, cabanute peste tot, un ditai raul care te insoteste pe tot traseul … superb! Mare pacat de calitatea soselei care iti cam scutura creierii in cap. Nu e chiar dezastru dar nu e nici o placere sa mergi pe el (noroc cu peisajele).

In Vatra Dornei am mancat bine de pranz la o terasa faina in centrul orasului (frumos). Ii spune Restaurant – Maestro, cu mobilier cochet, oameni pusi pe voie buna (au cantat cativa clienti voce + vioara). Tot la terasa asta de care va spun au o mica fantana foarte haioasa!

Vatra Dornei – Bistrita e un super drum moto! Asfalt ca in palma, dealuri, curbe rapide si domoale, peisaje superbe … de facut+de facut+de facut!

Bistrita – Targu Mures – Sighisoara e un traseu verde, drum foarte bun la care sa mergi intins si sa te bucuri de sentimentul de libertate fara sa fortezi motoru.

De la Sighisoara la Sibiu (prin Medias) am dat peste ruinele unei cetati in satul Slimnic care, am aflat ulterior de pe Google, ca este Cetatea Taraneasca Slimnic (click pe link pentru mai multe info). Arata destul de spectaculos de pe drum …o adevarata ruina neingrijita cand te apropii. Daca va puteti inchipui ca in curtea cetatii se creste porumb si rosii + erau niste baieti care or incins un mic si o manea, invitandu-ne sa luam parte la agapa:) I say Romania is my country!

Noaptea 2 ne-am petrecut-o la bunica langa Sibiu, la poalele muntelui … aaaah dulce mamaliga cu lapte si tocanita de pui!!

vs. 

Ziua 3 si ultima, din pacate, a insemnat Sibiu – Balea Lac – Curtea de Arges – Bucuresti. Bucata pana la Balea Lac a fost incredibil de buna din punct de vedere al soselei! Sibienii s-au pus pe treaba si aproape ca au terminat de asfaltat tot drumul pana sus, mai au foarte putin! Deci … se poate! Probabil ca mai toti stiti drumul plin de curbe si peisajul extraordinar de fain! Noi am avut parte de ceata deasa pana aproape sus cand … totul s-a deschis si am putut sa ne bucuram ochii!

Drumul bun se mentine si pe partea cealalta a tunelului pana ce treci de Cabana Capra. De aici incolo, pana in Curtea de Arges, am experimentat efectele celui de-al 3 razboi mondial prea putin mediatizat ca sa stie destula lume de el!!! Am crezut ca mi se va rupe motoru’ de 2 sau 3 ori din cauza craterelor din sosea care nu mai reuseam sa le evit. O nenorocire de drum!!!

Barajul de la Vidraru, o frumusete din punct de vedere al peisajului e un mare cos de gunoi care strange scursurile micicarilor de pe malul lacului si a facut loc pe marginea lui unor tonete de unde poti cumpara tot felul de chestii. Maneaua merge, cosurile de gunoi sunt fara fund (ad literam). O atmosfera care ne-a facut sa ne luam talpasita extrem de repede de acolo, mergand intins pana in Bucuresti.

E un loc cu un potential turistic imens (lucru sesizat de baietii destepti care au inceput sa construiasca cabanute si alte cele prin zona). Tot de pe baraj se poate face bungee jumping, cu nasul in cimentul barajului

Vidraru – Curtea de Arges e un drum foarte frumos dar plin de gropi si crevase prin tunelurile prin care trebuie sa treci. De la Pitesti intrii pe autostrada A1, te lasi pe rezervor si ii dai bice pana in Bucuresti … ca doar te asteapta caldura betoanelor si praful lucrarilor fara de sfarsit.

Ca si concluzie … o tura care merita facuta, o placere sa mergi cu motoru prin atatea zone verzi, sa ai parte de peisaje superbe, sa simti drumul asa cum masina nu iti permite sa o faci. Heaven!