Pentru cunoscatori, falezele din Cheile Sohodolului nu sunt o noutate dar raman foarte frumoase. Update-urile din Ziua 1, ziua 2 si ziua 3 trimise de la fata locului v-au dat o idee despre ce se intampla intr-o tabara de escalada, care au fost lucrurile interesante si ce ne-a placut. 

Ca imagine de ansamblu, la rece, noi zicem asa; organizatorii de la Vertical Spirit au fost foarte relaxati (in sens bun) si au ales traseele potrivite pentru nivelul participantilor. Cum era de asteptat, cam toti am terminat stagiul cu zgarieturi si vanatai pe corp dar cu un mare zambet pe fata, semn ca nivelul de siguranta a fost la inaltime. 

Am invatat noduri, asigurari, dezechipari de traseu, rapel, am urcat mansa si cap de coarda, filat mansa si cap de coarda. In fiecare zi am avut parte atat de trasee noi cat si de trasee pe care ne-am mai dat, astfel incat am avut parte de diversitate dar am putut vedea daca progresam (sau nu) pe trasee deja incercate.

Un astfel de stagiu pica excelent pentru cei care vor sa descopere cu ce se mananca sportul asta dar si pentru cei care deja l-au incercat in sala si vor sa iasa in natura. Am intalnit oameni foarte faini, unii cu mai multa altii cu mai putina experienta, toti dispusi sa invete dar sa se si ajute intre ei. Vlad, Flavia, Vali, Bogdan, Costi, Simona, Dana impreuna cu Nicu si Andreea au format un grup foarte fain (sper ca nu am uitat pe careva ….)

Joi, Vineri si Sambata am fost aproape singuri in Chei = liniste, ciripit de pasari, sunetul raului si cam atat DAR Duminica a inceput sa ne impunga mirosul de mici, motoare ambalate de Dacie si masini de fite, trompete si megafoane prin care urlau pe geamul de la masina … semn ca nu eram chiar pe alta lume, ci la noi acasa.

Mersi Vali pentru poze 😉