In Ianuarie am primit “un vis in plic” cadou de ziua mea. Visul in cauza e acela de a putea sa il incurajez pe Valentono Rossi, LIVE, in timpul cursei de MotoGP de la Mugello. Mugello, pentru cei care nu stiu, e un fel de templu al motociclismului sau, in cuvintele crainicului de la fata locului – Universitatea Moto a lumii. Daca reusesti sa castigi acolo esti tatic … si Rossi a facut-o de 9 ori pana acum.

Visul umed era acela de a merge pana acolo pe motor…in total 3700km. Din total am reusit sa fac 1/3 din drum (adica pana la Timisoara si inapoi in Bucuresti) cu motocicleta pentru ca doamne doamne a dat drumu’ la ploaie rau de tot si am decis ca e mai destept sa iau masina lu’ tata din Timisoara pana la Mugello si inapoi. Diluviul de pe drum mi-a dovedit ca am luat o decizie inteleapta dar nu si populara pentru propriul ego … dar o sa supravietuiesc.

Sar peste momentul in care la dus, in Slovenia, mi-am dat seama ca mi-am uitat biletul de intrare la cursa in geaca moto si dupa o zi de negocieri cu circuitul si agentia care a vandut biletul am facut rost de altul … ideea e ca am ajuns in Toscana la – Mugello si am intrat la cursa! Colajul de 2 poze de mai jos arata un “die hard fan” si motocicleta lu’ Rossi 😉

Experienta weekend-ului de curse (antrenamente, calificari si cursele in sine) la Mugello e o treaba de experimentat macar o data in viata. Cei care vindeau acolo tricouru cu “La Mugello nu se doarme” stiau ce vorbesc. Intri in zona circuitului si acolo campezi fie doar cu cortul fie in motorhome-uri. Cei care au venit cu motorhome-uri (din toata europa) aveau si propriul generator de curent, amplificator si boxe asa ca larma o fost asigurata 24/24 (mai putin in timpul curselor). Toata noapte partyurile diferitelor grupuri de oameni (multe al naibi) erau in toi si minim un motor era ambalat in draci de parca atunci vroia proprietaru sa recupereze banii de pe asigurare. Cand se oprea unu din ambalat incepea altu si tot asa … toata noaptea. E o experienta in sine sa supravietuiesti nedormit 2 nopti si 3 zile dar ai nevoie de nervi sanatosi si tari!

In ceea ce priveste cursele in sine, e altceva sa vezi riderii live cum plutesc efectiv pe pista la viteze ametitoare. Efectul e si mai puternic cand ii vezi in virajele lungi si rapide! Motoarele suna senzational, fie ca vorbim de cele de 250cc de la Moto 3, 600cc de la Moto 2 sau motoarele prototip de la MotoGP (astea suna chiar ca niste avioane). Multi recomanda dopuri de urechi dar pentru pasionati asta e un adevarat sacrilegiu.

Mugello te incanta cu sunet de motoare, vibratia competitiei, emotia startului, bucuria castigatorilor si nervii de a-l vedea pe Rossi daramat in al treilea viraj de un Bautista caruia “i s-o inchis vena si nu o mai gandit” asa cum scriu ziarele din Italia. Toscana e superba cu dealurile ei verzi, castele, vilute, lacuri si oameni zambitori. De revenit si anul viitor cu trupa mare de prieteni, timp si bani mai multi pentru a ma bucura de tot ce poate oferi zona si cursa in sine. 

Sentimentul final dupa ce m-am intors acasa: o experienta geniala pentru care le multumesc prietenilor care au facut un vis posibil!