10 Aug

George Grigorescu, noul lider la 2WD in CNRD, Raliul Aradului

Cu un copilot iarasi nou, George Grigorescu a reusit in Raliul Aradului, a doua sa etapa pe macadam de la revenirea in activitatea competitionala, sa se impuna atat la doua roti motrice cat si in clasa 5.

GXG a reusit sa fie cel mai rapid pe cateva probe speciale si intr-un clasament neoficial al timpilor obtinuti de pilotii romani si cei maghiari la aceasta categorie (Raliul Aradului a fost o etapa care a contat atat in campionatul Ungariei cat si in cel al Romaniei). In plus, echipajul George Grigorescu/Petru Paler a izbutit o remarcabila clasare cu Renault Clio R3 (2 roti motrice) pe locul 4 in clasamentul general.

Dupa excelentul rezultat la dramaticul Raliu al Sibiului, primul raliu pe macadam la care George a luat startul dupa o absenta de cinci sezoane, a urmat provocarea de la Arad. Un raliu nou in conditii de concurs, desi in primele editii a rulat pe aceste probe in pozitia de forlighter avandu-l alaturi pe dnl. Gheorghe Falca, primarul municipiului Arad.

Cu Radu Dumitriu ”intepenit” de o acuta criza sciatica, GxG s-a vazut nevoit sa isi caute un alt copilot chiar in saptamana raliului. Solutia a venit chiar din partea unuia din membrii echipei, Petru Paler fiind un colaborator al Mach1 Sport Management pe partea de logistica in proiectul Cupa Dacia. Campion national la debutanti in 2008 cu Bogdan Barbu, pentru Petru ocazia de a merge in dreapta lui George Grigorescu a insemnat o responsabilitate deosebita. Raliul Aradului este un raliu rapid, cu traseu ingust, varfuri de panta si viraje mascate in padure, in care cea mai mica greseala poate fi sanctionata aspru prin iesiri in decor, pilotul trebuind sa aiba incredere “oarba” in dictarea copilotului.

Cu victoria din Raliul Aradului, GxG a strans 64 de puncte in clasamentul de la doua roti motrice si a devenit lider. In clasamentul general al CNRD, George urca pe locul 6, putand emite pretentii pana la finalul campionatului, la locul 5.

Urmatorul challenge il reprezinta Raliul Tara Barsei programat in perioada 2-3 septembrie.

George Grigorescu: ”Pe ansamblu a fost un raliu foarte dificil din punct de vedere pilotaj si stresant, insa deosebit de frumos, in care am reusit sa intram in ritm destul de repede in ziua a doua. Am reusit o buna setare a suspensiei CLIO-ului R3 care a functionat eficient si mi-a dat incredere sa-mi mai eliberez pilotajul pe virajele de viteza mare unde inca aveam rezerve considerabile. Nu am fost scutiti nici de mici emotii “electrice” care au inceput sa zapaceasca tabloul de bord, dar acestea au fost remediate de excelenta echipa de asistenta MACH 1 SPORTECH.

Ma bucur ca am reusit sa readuc RENAULT in pozitia de lider al clasamentului 2 RM si ca am fost mai rapizi pe cateva probe speciale decat noul Citroen DS3R3, masina utilizata de unul din pilotii maghiari, fara ca acest duel sa constituie insa un obiectiv al nostru la acest raliu.

Multumita partenerilor care ma sustin in operatiunea “come-back”, am inceput deja pregatirile pentru Raliul Tara Barsei, raliu care ma va solicita emotional, nefiind deloc confortabil sa rulez pe plaiurile natale care reprezinta si locatia de debut in cariera sportiva automobilistica “.

Sursa: http://www.raliularadului.ro/

Credit foto: www.rallyphoto.ro

07 Aug

Vessel Coat Tent – jacheta care se transforma in rucsac sau in cort!

Uite ca am vazut-o si pe asta. Stiam de existenta RuckJack-ului, o jacheta cu capse care poate fi transformata rapid si usor intr-un rucsac. Adica atunci cand faci hiking sau orice alta activitate outdoor care te solicita, poti sa te debarasezi de jacheta, sa o transformi in rucsac, sa pui in el hainele care te incomodeaza si care te fac sa transpiri [si dupa cum stim de la Bear Grylls – daca transpiri, nu e bine – deshidratare, hipotermie – drink your own pee], si astfel eliberat, poti sa pornesti linistit la drum.

Ei bine, Vessel poate fi transformat in haina, in rucsac si in cort! [dupa un design de Justin Gargasz]. Vessel este o jacheta reversibila cu doua fete, de greutate medie, care poate fi intinsa sub forma unui cocon sau poate fi stransa intr-un sling bag.
Jacheta – fata exterioara: material Cordura de diferite densitati pentru rezistenta si stabilitate. A fost ales albastru inchis, o culoare discreta, atat pentru indoor, cat si pentru outdoor.
Jacheta – Fata interioara: coconul este strans in zig-zag-uri, sub forma unor tuburi pentru a proteja si a oferi suport zonei lombare.
Rucsac: jacheta poate fi stransa pentru o mai usoara transportare. Bratele jachetei se ataseaza unul de celalalt pentru ca rucsacul sa poata fi purtat peste umar.
Cort: nylon 1.1 oz impregnat cu silicon, care opreste intinderea rupturilor; de asemenea, materialul este, in cea mai mare parte, 90% opac, ceea ce permite patrunderea luminii, precum si sunetele si mirosurile din jur. La intrare exista o plasa prin care se poate vedea cu usurinta afara.

Din pacate, nu am gasit un pret pentru aceasta minunatie… Probabil pentru ca este nepretuita.

Via: Likecool.com

Aici gasiti si alte corturi si hamace interesante si trebuincioase.

07 Aug

ABD presents: The physics of skateboarding, feat. Kelly Hart

Already Been Done, impreuna cu Sole Technology prezinta Physics of Skateboarding. Sole Technology este primul [si singurul, probabil] laborator infiintat special pentru a studia skateboardingul. Si-au inceput activitatea prin anul 2002, cand faceau research pentru companii producatoare de incaltaminte, dar pentru sporturi mai clasice [alergat, baschet, golf, etc.] In prezent staff-ul laboratorului numara 4 persoane, si au de lucru: analiza din cat mai multe puncte de vedere stiintifice a trick-uri de skateboard.

Clipul urmator analizeaza dinamica si biomecanica trick-urilor de genul: ollie, kickflip, heelflip, 360 kickflip, hardflip, si altele. Pentru ca multe dintre trick-urile astea sunt greu de observat cu ochiul liber, cercetatorii folosesc camere video high-speed si motion capture, putand astfel sa observe cum lucreaza partile corpului, individual si ca intreg, pentru a realiza un trick.

Deci, concluzii: indiferent ce trick faci, unul dintre cele mai importante elemente este saritura de inceput. De obicei, pentru a sari, te folosesti de echivalentul in forta a dublului greutatii corporale, deci te impingi cu dublul greutatii tale in pamant. S-a observat, atat la amatori, cat si la profesionisti, ca atat forta sariturii, cat si inaltimea, raman constante, indiferent de trick. Sfat pentru incepatori: daca va exersati inaltimea sariturii, ar trebui sa va vina mai usor.

PS: Daca nu intelegeti fizica explicata in clip, e ok, puteti sa va uitati chiar si numai la slow motion-urile cu trick-uri.

Sursa: http://vimeo.com/20826850

07 Aug

5 lucruri pe care nu ti le spune nimeni cand iti iei motocicleta

Poate ai masina, sau doar o bicicleta. In primul caz, te gandesti: masina e mare, stai in trafic o groaza de timp cu ea, nu ai unde s-o parchezi. Ce-ar fi sa iti iei motor? Suna oarecum logic, asta daca nu ai ceva anume impotriva acestui mijloc de transport. Dar asta e alta poveste. Sa zicem ca iti surade ideea. In al doilea caz, te-ai dat cu bicla o viata intreaga. Ai pus si tu mana pe niste bani, hai sa iti iei motor. Tot doua roti, tot in “-cicleta” se termina. Dar e cu totul alt feeling. Bicicleta nu toarce, bicicleta nu consuma benzina, bicicleta arata ca o motocicleta care nu a mancat de foarte mult timp. Sa zicem. Trecem la faza doi. Iti iei motor. Esti emotionat/a, ca nah, desi ai facut scoala, e motorul tau. Poate iti tine loc de copil, de prieten/a, de sot/sotie [era sa scriu nevast/a]. Daca l-ai lovit, n-ai pe cine sa dai vina. Ca doar tu erai calare. Nu stiu, poate te simti mai responsabil/a.

Stai asa. Stop. Pauza. Cortina. Am o idee. Mie mi se pare cam aiurea sa scriu si la feminin, si la masculin. Sper sa nu se supere nimeni daca ma rezum la un singur gen, si luati voi in considerare ca ma refer la ambele sexe. Fara ofensa, dar o sa scriu la masculin. Ca astia-s mai multi. Si zicem asa: el, proprietarul motocicletei. El, riderul. Ok? Super.

Bun. Continuam. Inainte sa iti iei motor, poate ar trebui sa stii cateva lucruri. La care nu te-ai gandit, pe care oricum nu prea ti le spune lumea. Mai toti riderii trec prin asa ceva, dar nimeni nu pare sa se planga. O sa vezi si de ce. Asa ca sa trecem la treaba. 5 lucruri pe care nu prea ti le spune lumea, despre a detine o motocicleta.

#5. Paianjenii

Parca va si vad: “Paianjenii?! WTF” Ei bine, da, paianjeni. Cauta pe net anunturi de vanzari motociclete. Si o sa vezi ca scrie acolo “Pastrata in garaj”. Are sens: mai putine intemperii, mai putin uz, deci motocicleta mai ok. Nu? Pai nu prea. Ceea ce vedeti acolo este o chestie cunoscuta doar de detinatorii de motociclete. Cei care au mai condus motociclete pana acum stiu despre ce e vorba: un motor fara paianjeni.

Studiu de caz: din necesitate, Dorel [pe care il vom folosi ca exemplu de-a lungul articolului] isi parcheaza motorul afara. De obicei, sub un copac. Pentru cateva luni pe an. Asta inseamna ploaie, caldura, soare, umiditate. Aceste patru elemente se combina ca intr-un fel de Captain Planet, pentru a crea roiuri de insecte, uneori inexplicabil de ostile. Nu genul de insecte dragute si nevinovate. Ci genul de insecte pe care si le tatueaza puscariasii. Iar curtea lor, a insectelor – locul unde stau de vorba, unde se bat, unde se plimba, unde se curteaza si unde comploteaza, este chiar motocicleta. Fiecare coltisor e ca un fel de orasel creat anume pentru a fi populat de mici locuitori. Chiar daca ritualul de fiecare zi al lui Dorel include sa isi perieze si scuture motorul de orice fir de panza de paianjen, e greu sa scape. Daca paianjenul stie sa faca ceva, acel lucru e sa aiba rabdare. Va astepta ascuns in vreun ungher, pana termina Dorel, ca apoi sa o ia de la capat.

Ca toate fiintele rationale, poate ai o frica irationala de paianjeni. Dar prima data cand vezi unul atarnandu-ti in fata, inauntrul castii, iei o decizie: iti depasesti frica, ucizi acea parte din creier care simte emotii, si iti ghidezi frumos motorul spre marginea drumului, sau te supui instinctului primar de a tipa si a te zbate, cu riscul de a deveni o pata de arta moderna pe sosea.

Oricum, pentru senzatii tari, exista viespile. Viespi care se cuibaresc in teava de esapament, unde construiesc o adevarata metropola, o maternitate in mijlocul unui vulcan, parca doar ca sa tasneasca de acolo infuriate cand iti pornesti motorul si le prajesti progeniturile. Cam asa e treaba cu viespile. Si daca gasesc o deschizatura in imbracaminte, devine si mai interesant. Pentru asemenea probleme, s-au inventat si casti cu deschidere rapida… pentru acei alesi care pot sa isi deschida casca cu o mana, in timp ce cu cealalta conduc motocicleta prin trafic cu viteza mare, si asta in timp ce sunt intepati in fata de viespi.

In cateva ore, cat a fost plecat in vizita la mama lui, pasarile si-au facut un cuib in casca lui Dorel.

#4. Aderezi la un club

Cand iti iei motocicleta, aderezi la un club. Asocierea e automata, si nu ai cum sa scapi. E un club in care te vei afla permanent, pana dai ortu’ popii sau pana te hotarasti sa investesti intr-un mijloc de trasport mai sigur si mai practic. Cum ar fi heroina. Dar pana optezi pentru una dintre aceste doua destine inevitabile, faci parte din club. Unde exista o singura regula simpla: motociclistii se saluta cand trec unul pe langa celalalt. Nu e mare chestie. Nu? Pana cand iei in considerare chestiile astea:

a) Se pare ca de fiecare data cand un alt motor trece pe langa tine si iti face semn, te afli in mijlocul unui transfer. Asta inseamna sa te chinui sa ridici un brat de pe ghidon, ceea ce te poate face sa te blochezi, sau sa incepi sa te clatini pe strada ca un plod care experimenteaza tocurile inalte ale mamei. Asta mai ales daca esti incepator in ale condusului. Chiar si asa, pana apuci sa ridici mana la randul tau, biker-ul a trecut deja, si probabil te dispretuieste pe tine si pe impertinenta ta.

Priviti cum e atenta la orice altceva in afara de drum.

b) Daca totusi se intampla sa vezi o motocicleta care se apropie si ai destul timp pentru un salut adecvat, sa te asiguri ca nu e scuter. Regulile nescrise ale bikerilor sustin ca e o infractiune care se pedepseste cu exil sau condamnare la moarte daca faci cu mana la un scuter. Si e al naibii de greu sa iti dai seama ce e, cand va apropiati unul de celalalt la o viteza combinata de 200 km/h. Daca se intampla totusi sa apuci sa faci cu mana unui Vespa, este acceptabil sa te intorci lent, si sa-i arati degetul mijlociu. Este echivalentul gestului de a da noroc, dar in lumea pe doua roti, iar expresia de descurajare de pe figura unui scuterist ar trebui sa stearga orice urma a unei situatii jenante.

c) Ca orice club care a crescut prea mare, s-a innamolit in discutii interminabile, si s-a impartit in bisericute. Riderii batrani ii urasc pe tinerii care se umfla in pene; cruiserele urasc motocicletele sport; Harley-urile urasc pe toata lumea, inclusiv pe sine. Acest labirint social este ca si cum ai trece printre oamenii de la o petrecere, numai ca la 120 km/h, intr-un singur picior, in timp ce programezi o telecomanda, si esti atacat, in acelasi timp, probabil, de viespi.

#3. Te murdaresti

Presupunem ca mergi cu motorul la serviciu, ceea ce inseamna ca treci prin roiuri epuizante de insecte, sau orice alta bucurie iti pregateste prognoza meteo pe ziua respectiva. Daca porti costum de protectie, nu poti sa il speli prea des, si pana la urma ajunge sa miroasa destul de ciudat, iar acel miros este preluat direct de corpul tau. Si apoi, mai e ploaia. Stii cum se simt stopii de ploaie pe corp, la 100 km/h? Daca vrei sa simulezi experienta, e simplu: stai pe un camp cand trece un uragan de nivel 1.

Dar, hei, uneori canduci cand e soare, si e supertare! Drumul deschis in fata ta, aerul cald de vara, si fierbinteala… oh, Fierbinteala… O mare parte din motociclete, ca si cea a lui Dorel, din studiul de caz de mai sus, au racire cu aer. Fara radiator. Deci de fapt se racesc doar atunci cand te misti. Cand te opresti, sa zicem, la un semafor din ala vesnic, motoarele radiaza caldura in sus, in directia in care, din intamplare, se afla zona sensibila pe care stai, si tot ce e imprejur. In afara de sterilitate si arsuri, acest fenomen creaza si o balta de transpiratie. Dar nu-ti face griji: se va evapora intr-un final… in restul costumatiei, va intra in piele, si te va face sa mirosi ca podeaua unui dormitor de adolescent pentru restul zilei.

Scena asta e misto doar daca scoti din cadru mirosul de transpiratie.

In final, cand treci prin oras, sunt esapamentele autobuzelor. Daca nu crezi ca asta reprezinta o problema, incearca chestia asta: data viitoare cand esti in oras, si un autobuz opreste la semafor, treci in spatele lui si asteapta. Apoi, cand demareaza, tine-te in spatele lui vreme de cativa kilometri. O sa ajungi la munca mirosind ca si cum te-ai fi frecat de un Transformer.

#2 Incetezi sa existi

Motocicletele sunt invizibile. Dar nu in sensul de strecurat-in-vestiarul-fetelor [desi e ciudat sa te gandesti la motociclisti invizibili asteptand la dusuri, calare pe motor]. Cauza mortii numarul 1 la motociclisti este situatia in care cineva face stanga chiar in fata unei motociclete. Isi verifica retovizoarele, semnalizeaza, si apoi purcede calm si deliberat spre a te ucide.

Sunt patru motociclisti prinsi sub roata acestui SUV.

Dorel, omul nostru, o stie. A trecut prin asta.

Intr-o zi speciala, si insetata de sange, intr-o calatorie de vreo 4 km, trei oameni si-au propus sa-l ucida pe Dorel. Unul a facut stanga chiar in fata lui Dorel, si s-a pierdut printre blocuri. Al doilea a trecut peste toate benzile, incercand sa ocupe acelasi spatiu, in acelasi timp cu Dorel – si-a pierdut avantul chiar inainte de o curba, hotarandu-se sa nu comita acest masacru vehicular [dragut din partea lui]. Pe al treilea l-a evitat Dorel, sarind pe alta banda si parasind traficul la scurt timp dupa aceea. E ca si cum ai juca Grad Theft Auto… ca pieton.

#1. Te transformi intr-un imbecil

A conduce o motocicleta e periculos, si lucrul asta e agravat de faptul ca, practic, va trebui sa faci chestii periculoase in timp ce conduci, cum ar fi sa treci pe rosu. Asta nu trece odata cu timpul. De fapt, pe masura ce capeti experienta la condus, vei deveni din ce in ce mai “retardat” din punct de vedere functional. Vei face manvre pe care nu le-ai fi incercat niciodata cu o masina, in care, paradoxal, esti aparat de otel si airbag-uri si centuri de siguranta. Cum ar fi lane-splitting-ul [a merge cu o motocicleta intre benzi, printre vehicule care merg in aceeasi directie], o practica legala in unele tari, si mai mult sau mai putin tolerata in altele. Strategia de gandire vine cam asa: traficul este oprit [cum ar fi pentru un semafor rosu peste care poti oricum sa treci, ce naiba] iar masinile sunt in fata, pe ambele benzi, dar nimeni nu foloseste spatiul din mijloc. Pac! O banda libera, numai pentru tine! Ce, sunteti fraieri? Nu vedeti cat spatiu nefolosit?

Nu e ca si cum cineva ar schimba benzile fara sa semnalizeze, sau ceva de genul asta.

In locurile unde este tolerat, sunt o multime de legi si reglementari despre cum sa faci chestia asta in siguranta. Toate ignora un fapt simplu: nu poti sa faci chestia asta in siguranta. Intreaga practica este nebuneasca si stupida. Se stie asta. Te afli in pata oarba; o schimbare de benzi neanuntata te ucide sigur; practic, te oferi voluntar sa devii umplutura de sandwich, intre doua masini. Si totusi, daca scurteaza calatoria macar si cu o secunda, ti se pare perfect justificabil la momentul respectiv.

Nu exista nici un motiv legitim sa conduci fara casca. Niciodata. Dar probabil ca vei face asta. Dorel face asta. Si are 1000 de scuze pentru asta – pentru ca e trafic putin, pentru ca se duce doar pana nu-stiu-unde, pentru frumusetea artistica a chipului sau, si asa mai departe. In mintea noastra – in partea aia de baza, care te ajuta sa folosesti o furculita – stim ca facem pasi spre a ne scurta durata de viata, dar o facem oricum. Weeeee, vant prin par!

Castile sunt pentru oamenii urati.

De fiecare data cand iti pui fundul pe motocicleta, joci ruleta ruseasca intre tine si prostia ta. Traiesti sau mori, cum se nimereste, si daca ai destul timp, se va intampla una sau alta. Ceea ce creaza o situatie nefericita, pentru ca stim multe persoane care conduc motociclete, dar nu prea cunoastem pe nimeni care a renuntat sa mai conduca. Fiecare persoana care a condus un motor timp de cativa ani si apoi a facut o pauza, se simte, in adancul sufletului, cum se simte sunca atunci cand se prajeste. Multi au trecut prin accidente serioase, si mai toti avem un prieten pe care l-am pierdut intr-un accident. Ne riscam viata pentru un schimb de banalitati, oamenii pot sa ne omoare in mod constant [asta doar cand nu incercam noi sa ne-o facem cu mana noastra, pilotand printre masini si semafoare rosii], si toate astea, in timp ce suntem acoperiti de paianjeni- si inca facem asta. Inca suntem pe motor.

Exista o simpla explicatie pentru asta:

Este foarte, foarte tare. Serios. Face un zgomot care suna cam ca BRRRRRRrrrrrrm, si apoi demareaza in superviteza.

Poate intr-o zi vom vorbi si despre motivele pro de a detine o motocicleta.

[Sper sa luati in considerare tonul de pamflet al articolului. Multe lucruri de aici sunt spuse in mod sarcastic – ironic. Lucrurile pe care trebuie sa le retineti sunt ca: insectele se pot strange la tine in motor; e politicos sa saluti ceilalti motociclisti; ganganiile se lipesc destul de rau de vizor, si pot avea miros si gust neplacut; soferii au dificultati in a observa vehiculele pe doua roti; incepi sa faci manevre pe care nu le-ai face cu o masina. Daca retineti lucrurile astea, atunci articolul si-a atins scopul].

06 Aug

Duelurile din Cupa Dacia se muta in Vest! Ce se intampla la Cupa Aradului

• La startul Raliului Aradului, programat vineri 5 august ora 17.01, se afla si 13 echipaje care utilizeaza modelul Logan 1.6 MPI inscrise in Cupa Dacia 2011;

• Competitia propune 11 probe speciale cu o lungime de 124,60 km, reprezentand 25,26% din lungimea totala a traseului competitiei;

• Intrecerea de la Arad conteaza si ca etapa a doua a Trofeului Klar Macadam, competitie care va desemna cel mai bun pilot al Cupei pe macadam;

Aradul gazduieste vinerea si sambata aceasta una dintre cele mai interesante etape de raliu din 2011. Cu un record de inscrieri- 95, Raliul Aradului este etapa oficiala si in Romania si in Ungaria astfel incat competitia se anunta mai incitanta ca oricand. Firesc, de la startul intrecerii nu puteau lipsi nici protagonistii Cupei Dacia, la startul competitiei de la Arad aflandu-se si 13 echipaje care utilizeaza modelul Logan 1.6 MPI.

Concurentii de la Cupa au participat vineri, de la ora 8, la Shakedown-ul programat la Frumuseni, in timp ce prima sectiune competitiva, superspeciala, este programata incepand cu ora 17:31, pe circuitul de karting VIK Power din Arad, acolo unde, la doar cateva ore distanta, se va concura si in a treia etapa a Campionatului European de Supermoto. In mare parte traseul va fi aceelasi (un circuit de supermoto este format din 70% asfalt ?i 30% zona asemanatoare cu un traseu de motocross), fiind excluse doar saritorile specifice competitiilor moto. Lungimea totala a traseului superspecialei de la Arad este de 2 km. Si daca tot am vorbit de traseu sa spunem ca mai exista o modificare fata de anul trecut, ultima proba speciala a „Buclei Mici” (care aducea mai mult a aeroport) fiind inlocuita cu alta, mult mai tehnica si mai spectaculoasa, care va inaugura ziua de sambata.

Viorel Ivan, noul lider al Cupei, vine la Arad cu dorinta declarata de a-si apara pozitia si de a repeat succesul din 2010. Sarcina sa nu este insa deloc una lejera. Nastase este un specialist al macadamului, fapt confirmat de castigarea, in 2010, a primei editii a Trofeului Klar, si are ambitia de a razbuna abandonul de la Sibiu (consemnat intr-un moment in care era pe primul loc), ca si pe cel consemnat anul trecut, aici, la capatul celei mai lungi sarituri din sezonul 2010. Un alt adversar de temut pentru Ivan, campionul de anul trecut, este Sebastian Barbu. Acesta traverseaza o forma excelenta, probata si de succesul de la Sibiu, care l-a instalat in pozitia de lider al Trofeului Klar si i-a permis sa reduca substantial din ecartul care-l separa de prima pozitie (ocupa, actualmente, locul 4, si are un handicap de 12,5 puncte fata de Ivan).

De urmarit sunt si prestatiile lui Florinel Tincescu si Octavian Tarnovean, cei care se bat pentru suprematie in competitia debutantilor, ocupand, totodata, pozitii onorante si in ierarhia generala a Cupei (pozitiile 3 si 5). Totodata, in lupta pentru primele pozitii este de asteptat sa se implice si Adrian Dragan, Spartacus Popa, sau ”lupii tineri” Gioarsa si Cornea, care au izbutit deja in rundele anterioare prestatii care le-au permis sa urce in zona superioara a ierarhiei de etapa.

Raliul Aradului 2011

•          Suprafata: macadam

•          Lungime totala raliu : 493.20 km

•          Lungime probe speciale: 124.60 km

•          Numar probe speciale: 11

•          Procentaj probe speciale din parcursul total: 25.26%

•          Cea mai lunga proba speciala : “Crinti” (PS6, PS7) – 17.00 km

•          Cea mai scurta proba speciala : “Superspeciala” (PS1) – 2.50 km

05 Aug

Noutati Miting de Aviatiune – Ghici cine vine la cina?

Dupa cum ati observat [am observat noi ca ati observat], maine, 6 August, are loc Mitingul de Aviatiune de la Banesti. Mai e foarte putin timp. Daca inca nu v-ati hotarat daca sa mergeti sau nu, avem noi argumentele. Daca v-ati hotarat sa nu mergeti sau nu puteti ajunge la Banesti, pur si simplu, atunci macar sa stiti ce pierdeti.

Asadar, aviatiunea.ro ne informeaza ca Bogdan Manoiu va zbura pentru prima data la Banesti, cu aeroplanul sau, pe nume ASTIR CS. Asta e putin ciudat, pentru ca omul are treaba mai mult cu Boeing-urile. Si-a inceput relatia amoroasa cu aviata din 1993, ca sportiv, pe aerodromul de la Clinceni, apoi a devenit instructor pe avioane de transport, pentru ca la un moment dat sa-l reintalneasca pe Radu Cristea, fost coleg de aeroclub si bun prieten. Radu i-a propus un zbor cu planorul. Ce-a urmat? Dragoste la primul zbor. In 2008, Bogdan si-a luat licenta de planor. In 2009, si-a luat propriul planor. In 2010, a obtinut C-ul de argint. In prezent, Bogdan Manoiu lucreaza ca intructor pe Boeing 737, are cam 7500 de ore de zbor [asta inseamna aproape un an], din care 5000 de comandament si cam 1500 de instructie. Pe planor, a strans cam 100 de ore de zbor.

Foto: Bogdan Manoiu, planorul ASTIR CS la aerodromul Clinceni

Planorul lui Bogdan ajunge la o viteza maxima admisa de 250km/h, cu o finete maxima 37, obtinuta la viteza de 95km/h [fara balast de apa] sau 105km/h [cu balast de apa].

Condica de prezenta la campul de la Banesti va fi semnata si de TNT Brothers. Proiectul TNT Brothers are o vechime de aproape 2 ani, iar in acest timp, s-au efectuat 310 zboruri, aproape 2000 de salturi, cu aproximativ 250 de pasageri tandem. Nu demult, TNT Brothers au primit certificarea Asociatiei Parasutistilor din SUA, ca facilitate de pregatire a cursurilor de parasutism. Daca n-ati auzit de ei, trebuie sa stiti ca TNT Brothers ofera cursuri de parasutism pentru incepatori si avansati, si salturi in tandem. Tot ce s-a intamplat la TNT Brothers se datoreaza, in principal, fratilor Bogdan si Dragos Boeru. Primul din ei face parasutism din 2002, avand la activ numeroase cursuri de Freefly, pilotare parasuta si cursuri de acreditare ca instructor de parasutism. Pana acum, are 1100 salturi efectuate. Este instructor tandem, static line, IAD, AFF, cameraman si antrenor. A facut salturi prin toata Europa: Spania (Lillo, Skydive Spain-Sevillia, Empuria Brava), Italia (Fano), Cehia (Prijbram), Fran?a (Bounloc), Ungaria (Kaposvar), Bulgaria (Kazanlac). Fratele sau, Dragos, a inceput parasutismul tot in 2002, si are cam aceeasi formare ca si Bogdan. Are 1200 de salturi la activ, si este instructor de static line, IAD, AFF, tehniciam de parasute, cameraman si antrenor.

foto: TNT Brothers

Eliza Anitei practica face parasutism din 2004; in tot timpul asta, nu a stat degeaba: in 2007 si 2998 a obtinut titlul de vicecampioana la campionatul national de precizia aterizarii, intrand in lotul national; in 2009 a participat la campionatul mondial de precizia aterizarii, facand salturi in Austria (Zel am see), Elvetia (Locarno), Germania (Altenstadt), Slovenia (Bled), Italia (Belluno). A mai sarit si in Ungaria (Kaposvar) si Spania. Are 720 salturi. De asemenea, are calificare de antrenor USPA.

Bianca Mitran practica parasutismul din 2007, in 2009 si 2010 obtinand locul 3 la Cupa Memoriala Ionel Iordanescu, la Bucuresti, si locul 4 la campionatul national de precizia aterizarii, juniori. Are 160 de salturi la activ.

foto: TNT Brothers

Alaturi de ei, ii mai mentionam si pe Ramiro Nicolau [practica parasutismul din ’77, cu 7500 de salturi efectuate, multiplu campion national la acrobatie si precizia aterizarii, maestru al sportului, instructor de tandem si AFF]; Ionita Florian [parasutist din 1980, 6900 de salturi la activ, multiplu campion national la probe clasice, instructor de tandem, AFF, maestru al sportului]; Alexandru Nicolau [parasutist din 2007, 1700 de zboruri la activ, campion mondial la junior, vicecampion mondial la junior, multiplu campion national la junior, vice-campion national la senior, instructor tandem si cameraman.]

foto: TNT Brothers

Cine mai vine la cina pe 6 August, la Banesti? Sportivii de la Aeroclubul Romaniei. Adica Hawks of Romania, cu 4 avioane Extra 300L si un Extra 330SC. Directorul Aeroclubului Romaniei, George Rotaru, care este si liderul formatiei, ii va avea alaturi de el pe colegii sai, Laszlo Ferencz, Cristian Iorgov, si Attila Goger. Nici unul dintrer acestia nu are mai putin de 2000 de ore de zbor, deci e evident ca sunt piloti de exceptie. Hawks of Romania fac demonstratii in tara si strainatate de 5 ani de zile.

foto: Bogdan Pop

Alaturi de Somii Romaniei vor mai zbura si doua avioane ultrausoare, IKARUS C-42. Alexandru Ion, comandantul aeroclubului Aurel Vlaicu din Bucuresti, are 1000 de ore de zbor pe aeronave ULM, Zlin 142, Zlin 526 si pe planorul IS 28 B2. Legatura lui cu aviatia are legaturi adanci, de cand era copil si construia aeromodele, pentru ca mai tarziu, in 2005, sa devina discipolul maestrului Gheorghe Uta.

foto: Bogdan Pop

Aripa dreapta a formatiei de ultrausoare e reprezentata de Andrei Ionut, pilot si instructor, care si el aproape 1000 de ore de zbor.

Tot din partea Aeroclubului Romaniei va fi prezenta echipa de parasutisti, impreuna cu un avion GA-8 Airvan.

foto: Bogdan Pop

Vor fi prezenti Sacara Ion [3500 de salturi, cel mai in varsta parasutist din Aeroclubul Romaniei], Enghel Sorin [peste 2500 de salturi, comandantul Aeroclubului Iasi], Andrei Gabriel [2500 de salturi, comandant al Aeroclubului Suceava], Pantea Radu [2500 de salturi, instructor de parasutism la Oradea], Baciu Doru [peste 3000 de salturi], Russ Ioan [campion national la parasutism in 2010, instructor la Aeroclubul Mures], Grigore Dan [seful serviciului de certificare parasute, 3000 de salturi], Smarandache Cristian [comandantul Aeroclubului Craiova, 3000 de salturi], Brezuica Daniel [instructor, 2000 de lansari], Balascau Catalin [instructor cu 1800 de salturi], Chiriac Dan [instructor, 2000 de salturi], Baleanu Florin [lansari cu drapel] .

foto: Bogdan Pop

Alaturi de cei mantionati mai sus, ii vom mai avea pe Popescu Cristinel [comandantul detasamentului de parasutism al Eroclubului Romaniei, cu 3200 de salturi], Nicolau Alexandru [campion mondial la parasutism in 2010, 1800 de lansari; il mosteneste pe tatal sau, Ramiro Nicolau, care va fi si el prezent la Banesti, si care are 6700 de salturi la activ, si este antrenorul lotului national de probe clasice la parasutism].

foto: Bogdan Pop

La Banesti va fi prezent si Balonul Aeroclubului Romaniei.

Cu atatea nume mari, se anunta a fi o zi plina de surprize. Mai ales ca Iacarii Acrobati nu au cum sa lipseasca. Avand o experienta de aproape 7 ani de acrobatii in aceasta formatie, cei trei piloti vor face un spectacol frumos, de zgomot si fum, in care vor atinge inimi, vor aduce bucurie in suflete si vor ajuta la nasterea viselor de aviatie in minti tinere. “Sa fii Iacar inseamna o viata de zbor traita pentru zbor, inseamna enorm de multa munca, inseamna o groaza de bani arsi cu fiecare zbor, inseamna pasiune, curaj si daruire inainte de toate! Inseamna mai mult decat zbor, mai mult decat un combinezon de pilot, inseamna mai mult decat o atitudine, inseamna o stare de spirit si un mod de viata, inseamna sa ai onoare fata de tot ce faci, inseamna sa faci lucrurile perfect!” [Dan Stefanescu, team manager Iacarii Acrobati].

foto: Alex Conu

Alaturi de Iacarii Acrobati, va fi prezent si Jurgis Kairys, campion mondial la acrobatie freestyle. A castigat cinci medalii la Campionatele Mondiale de Acrobatie Freestyle, din care doua de aur si una de argint. A fost de doua ori campion mondial de acrobatie World Grand Prix, apoi, in 2003, a castigat primul Red Bull Airrace, plus multe alte medalii, premii si realizari. Printre acestea, mentionam ca a inventat mai multe manevre acrobatice: Pass Slide, Kairys Wheel, Small Loop si a fost primul care a efectuat cu succes Cobra in 1992. Mai multe despre el puteti citi aici.

Jurgis Kairys efectuand manevra "Cobra"; foto:Alex Conu

La final, il mai mentionam pe Valer Novac [faptul ca l-am asezat la final nu inseamna ca este mai putin important – ordinea a fost aleatorie]. Valer Novac a acumulat anul acesta 36 de ani de aviatie civila, peste 8200 de ore de zbor, din care 85% pe elicoptere, 75% in agricultura [zborul la joasa inaltime e foarte dificil, nu il cunosc multi]. Elicpoterul cu care va veni la Mitingul de Aviatiune este un KAMOV26 in varianta agricola, cu doua motoare de 325 cph, capabil sa decoleze cu 3250 km.

Cam atat cu invitatii la Miting. Reamintim, Mitingul de Aviatiune va avea loc maine, 6 August, la Banesti. Mai multe detalii puteti afla din articolul pe care l-am scris la Evenimente, pe care il gasiti aici.

Informatiile de mai sus, precum si pozele inserate, sunt preluate de pe site-ul oficial al evenimentului, www.aviatiunea.ro, noi nu am facut decat sa le punem cap la cap si sa vi le prezentam intr-o bucata.

05 Aug

Cele mai rapide 7 motociclete din lume?

Omul a fost intotdeauna fascinat de viteza. Cu cat o motocicleta are viteza mai mare, cu atat exista impulsul de a crea o motocicleta mai rapida. In lupta de a merge din ce in ce mai rapid, nu ar fi o exagerare sa spunem ca ideea de baza e “need for speed”. Iata, deci, cele mai rapide motociclete din lume.

7. Kawasaki Ninja ZX-11/ZZ-R1100: 176 mph (283 km/h)

Acest produs deosebit de atractiv al japonezilor de la Kawasaki nu poate lipsi de pe lista. Motocicleta are un motor de 1052 cmc, 4 strokes, patru cilindri, DOHC si motor cu racire lichida. Viteza maxima este de 176 mph, adica 283 km/h. Are o putere uimitoare de 147 de cai putere, generati la 10,500 de rotatii/min. La viteza maxima, senzatia nu e cu nimic mai prejos decat senzatia de zbor. Puteti urmari aici cum se vede lumea de la 283 km/k.

6. MV Agusta F4 1000 R: 185 mph (296 km/h)

MV Augusta F4 1000 R se intampla sa fie una dintre cele mai atractive motociclete din lista, din punct de vedere estetic. Panourile laterale, saua inalta [810 mm], si jantele Brembo din aliaj ii ofera un look destul de trendy si foarte sport. Motocicleta are un motor cu racire pe lichid, cu 4 cilindri in linie, 16 valve. Are 6 viteze, si poate atinge pana la 296 km/h. Aici puteti vedea cum e sa conduci la viteza asta.

5. Yamaha YZF R1: 186 mph (298 km/h)

Ca si motoarele de mai sus, Yamaha YZF R1 este si ea dotata cu racire lichida. Este echipata cu 4 cilindri, 20 de valve, DOHC. Poate produce o putere de 128,2 cai putere, la 10,000 de rotatii pe minut. Frumusetea asta ajunge la 297 km/h… Aveti aici un clip cu o Yamaha R1 la 300 km/h.

4. Honda CBR1100XX Blackbird: 190 mph (310 km/h)

Honda a fost intotdeauna recunoscuta pentru viteza. Deci nu e de mirare ca a ajuns in acest top. Motocicleta asta are o capacitate cilindrica de 1137 cmc. Poate sa atinga o vitza de 310 km/h, cu 154 cai putere, 10,000 rpm, motor de 4 cilindri in linie, sistem de racire lichida, bineinteles. Am gasit un clip cu o Honda CBR 1100xx care atinge 310.

3. MTT Turbine Superbike Y2K: 227 mph (365 km/h)

Probabil una dintre cele mai bune superbike-uri din top trebuie sa fie MTT Turbine Superbike Y2K. Panourile laterale sunt inchise, si ar trebui sa fie inchise, pentru ca racheta asta are 320 de cai putere, cu 52,000 de rotatii pe minut. Ca efect, atinge 365-370 km/h. Surprinzator, motocicleta are doar doua viteze pe transmisie automata. Este considerata una dintre cele mai costisitoare bike-uri din lume [am gasit noi un pret, pe la $175,000]. Am cautat cat am cautat si am gasit aici o Honda CBR Fireblade Turbo care a prins, cica, 360 km/h.

2. Suzuki Hayabusa: 248 mph (397 km/h)

Inca o motocicleta cu racire lichida, 4 stroke, 4 cilindri, DOHC, 16 valve. 6 viteze, 197 cai putere, la 6750 rpm. Din cate stim, modelele mai vechi atingeau cam 325 km/h, dar s-au inregistrat viteze de pana la 437 km/h [272 mph], utilizand jante si cauciucuri speciale, si evident, un supercharger. Dupa anul 2000, toate modelele au fost limitate la 300 km/h.

1. Dodge Tomahawk: 350 mph (560 km/h)

Cea mai rapida din lista este Dodge Tomahawk, o motocicleta unica, avand doua roti atasate una de cealalta, atat in fata, cat si in spate. Utilizeaza 10 cilindri 90 de grade, in V. Momentan, cea mai rapida din lume, se zice ca poate sa prinda pana la 560 km/h. Nu e de mirare, asta se datoreaza celor 500 de cai putere, la 5600 de rpm. Motocicleta e dotata cu o cutie manuala de 2 viteze. De fapt, este si cea mai scumpa motocicleta din lume, cu un pret de numai $555,000. Din pacate, nu am gasit nici un clip care sa arate cum e sa pilotezi un bolid ca Tomahawk la 560 km/h. Asta pentru ca nici nu a fost testat de cineva. Am aflat ca de fapt, viteza teoretica, lasand la o parte forta aerului si rezistenta cauciucurilor, este de 480 km/h [zice aici si aici].

Cam asta e topul. Poate nu e cel mai grozav, si probabil ca mai sunt si alte motoare care s-ar strecura in top, printre cele mentionate aici. Noi l-am gasit pe www.bikerspace.in si am incercat sa il traducem si sa-l adaptam pentru voi. In partile esentiale am facut si nitel research, pentru a testa veridicitatea informatiilor. Pe ici pe colo, am gasit informatii care se bat cap in cap [mai mult legate de Hayabusa si Tomahawk] – de aici vine semnul de intrebare din titlul articolului. Oricum, am vazut ca articolul pe bikerspace.in a fost publicat in martie 2011. Speram ca lucrurile sa nu se fi schimbat radical de atunci.

03 Aug

Intelepciune pe doua roti. De la rideri adunate.

Surfingul este un sport extrem. Surfingul pe net poate fi si el un sport extrem in sine. Asta facem noi. Ei bine, in calatoriile nocturne pe valurile netului, am dat de cateva “zicale”, crampeie de intelepciune, mai mult sau mai putin valabile si aplicabile. Unele dintre ele ar putea sa intre cu usurinta intr-o carte de intelepciune zen. Altele suna bine pur si simplu. O parte din ele sunt simple prostii [dar pe acelea le-am eliminat, pe cat posibil]. Prin urmare, mai jos gasiti lista. Daca aveti si altele, va incurajam sa le postati la commenturi.

1. Patru roti misca trupul. Doua roti misca sufletul.

2. Poate ca viata incepe pe la 40 de ani, dar nu devine cu adevarat interesanta decat pe la 160 km/h.

3. Ganganiile de la miezul noptii sunt cele mai gustoase.

4. Coburii nu pot sa tina tot ce vrei, dar pot sa tina tot ce ai nevoie.

5. Nu incerca sa te iei la intrecere cu un rider batran. S-ar putea sa aiba cu o viteza mai mult decat tine.

6. Cea mai buna vedere a unei furtuni este prin oglinda retrovizoare.

7. Nu-ti fie frica sa mergi mai incet.

8. Uneori iti ia un rezervor plin pana incepi sa gandesti limpede.

9. A conduce mai repede decat ceilalti nu iti garanteaza decat ca o sa mori singur.

10. Un motor pe sosea face cat doua in garaj.

11. Riderii tineri aleg o destinatie si pleaca. Riderii batrani aleg o directie si pleaca.

12. Un mecanic bun te va lasa sa te uiti la ce face fara sa iti ia bani pentru asta.

13. Uneori cea mai rapida metoda de a ajunge la destinatie este sa te opresti peste noapte.

14. Tine-ti motorul in stare buna: cizmele de motociclism nu sunt ok pentru mers pe jos.

15. O calatorie lunga poate sa iti limpezeasca mintea, sa iti redea increderea, si sa consume o gramada de combustibil.

16. Daca nu se poate repara cu corzi de bungee si banda adeziva, inseamna ca-i grav.

17. Daca pilotezi ca si cum ar fi ultima ta zi, s-ar putea sa si fie.

18. Riderii cu parul alb nu ajung asa doar din noroc.

19. Intotdeauna inlocuieste intai piesele mai ieftine.

20. Sunt doua tipuri de oameni pe lume: cei care calaresc motoare si cei care isi doresc sa calareasca motoare.

Lista asteapta sa fie completata.

02 Aug

Hamace/hamacuri de pus in rama. Si nu numai.

Am stat cu tab-urile deschise, si ne-am uitat zi de zi la aceste hamace minunate, cautand ocazia perfecta pentru a posta ceva despre ele. Ocazia a venit! [apoi a trecut, asa ca le postam abia acum]. Probabil toata lumea s-a dat in hamac, sau isi doreste foarte mult sa faca asta. De asemenea, probabil ca sunt putini carora le e teama sa se suie intr-un hamac. Hamacele nu musca, nu inghit oameni [decat temporar si confortabil] si nu sunt catusi de putin salbatice [desi le sta bine in salbaticie]. Si, nu in ultimul rand, cu referire la titlul articolului, dexonline.ro spune ca ambele forme de plural sunt acceptate. Pentru a fi siguri, le-am utilizat pe ambele. Alegeti-l pe cel care va suna mai armonios.

Primul hamac de care voiam sa va spunem se numeste, in limba lui, Netted Cocoon Hammock. In Rusia medievala, o forma de tortura era aceea de a lega victima despuiata de un copac, in padure, si de a il/o lasa prada tantarilor. Aceasta forma brutala si inceata de exsanguinare – adica golirea completa de sange – dura de multe ori cateva zile. Nu lasa sa ti se intample tie. Hamacul de care iti ziceam mai sus este acoperit cu o plasa anti-tantari. Daca iti e frica de inaltimi, gandeste-te ca hamacul este legat cu corzi de bungee si carabiniere, ceea ce ar trebui sa te tina in mai-mult-decat-siguranta. Plasa lasa aerul sa patrunda, si este plasata [cum poate sa fie o plasa, altfel decat plasata? 😉 ] la o inaltime care iti permite sa te intorci de pe o parte pe cealalta, sau sa iti ridici capul, fara sa te incurce [asta aranjeaza si problemele claustrofobilor]. Un fermoar cu doua capete permite o intrare usoara; inauntru exista doua buzunare, in care poti sa tii poza iubitei/iubitului, bomboanele de rontait in timpul noptii sau stiloul cu laser ucigator [in cazul in care esti James Bond]. Patul hamacului este facut din nylon de parasuta rezistent, securizat de cusaturi triple, ceea ce il convinge sa sustina o greutate de 180 kg [oricum nu credem ca un hamac poate fi greu de convins].

Am gasit informatii despre el aici, aici si aici. De fapt, il gasesti pe google, cauta “netted cocoon hammock”. Din cate am vazut noi, costa vreo $100.

Pe al doilea hamac il cheama Strathwood Portable Folding Hammock. Daca nu gasesti doi copaci care sa fie pozitionati la distanta perfecta, minunatia asta iti rezolva problema. Usor de instalat si dezinstalat, hamacul asta iti ofera confortul oriunde, fie ca esti in camping sau in curtea din spate a casei [sau pe balcon, curtea din fata a blocului, sufragerie, etc.]. Este echipat cu un cadru rezistent din otel mat, iar suspendarea este pe baza de lanturi. De asemenea, e confectionat dintr-un material numit Textilene, un polyester captusit cu un fel de rasina, care ii da rezistenta si elasticitate. Starthwood vine in pachet cu o perna detasabila si cu husa proprie. Suporta o greutate de 113 kg.

L-am gasit aici, aici si aici, si se poate cumpara cu $80 de pe Amazon.

02 Aug

Au inceput inscrierile pentru Maros Bike Marathon 2011, UCI C3

Pasionatii de mountainbike se pot inscrie acum la a cincea editie a singurului maraton din Romania inclus in calendarul UCI, care se va desfasura pe data de 25 septembrie 2011, in Muntii Gilau din judetul Cluj.

In perioada 1 august – 23 septembrie se pot face inscrieri online pe site-ul marathon.marosbike.ro, pe baza datelor din buletin sau a licentei UCI in cazul sportivilor Elite, pentru unul din cele doua trasee:

50 km RACE sau
80km MARATHON.

Inscrierile vor fi luate in considerare doar in urma achitarii taxei de inscriere, care difera in functie de traseul ales si este de 50 lei, respectiv 70 lei daca se plateste pana in data de 18 septembrie. Dupa aceasta data, taxa va fi majorata cu 20 lei. In schimbul taxei de inscriere, participantii vor beneficia de diverse facilitati pe traseu si la sosire si un pachet de start care va contine numarul de concurs cu cip pentru cronometrare, personalizat cu numele fiecarui participant care achita taxa pana la data de 9 septembrie, tricou personalizat cu sigla evenimentului, bidon de apa, gel energizant, harta si profil altitudine, tichet de masa, medalie de finisher.

Maratonul este organizat de catre Clubul Sportiv Maros din Cluj-Napoca, sub egida Federatiei Romane de Ciclism si Triatlon a Uniunii Cicliste Internationale fiind inscris in calendarul UCI ca si class 3, ceea ce garanteaza respectarea unor standarde de organizare si premiere, cat si oferirea de puncte internationale pentru Elite. Competitia insa nu se adreseaza doar sportivilor profesionisti, care au ca obiectiv o mai buna clasare la nivel mondial, ci si sportivilor amatori pasionati care participa fie pentru a-si depasi propriile limite, fie din placerea de a pedala intr-un cadru natural exceptional, alaturi de alte persoane cu aceeasi pasiune.
Competitia se desfasoara in Muntii Gilaului, in mare parte pe drumuri forestiere, avand ca punct de start-sosire curtea Motel Gilau, situat langa Lacul Gilau, iar ca puncte intermediare pe traseu amintim: Manastirea Muntele Rece –Paltinei (inclus odar la traseul RACE) – Balta – Racatau – Muntele Ijar – Pape – Somesul Cald – Padurea Calau.
Evenimentul este sustinut de catre Maros Sport, importator oficial in Romania pentru Cannondale, FocusBikes, Univega, Kalkhoff, BBB Parts, Continental, Magura si este promovat de Zile si Nopti, Mbike.Ro, Freerider.ro,Ciclism.Ro, Light-Bikes.ro, EliseiMiron.com si Comunitatea Bikerilor Romani.
Mai multe detalii pe site-ul oficial, accesibil si de pe mobil: marathon.marosbike.ro sau pe retelele de socializare: facebook.com/marosbikemarathon | twitter.com/#!/search/mbm2011

02 Aug

7 Zile Skateboard School @ Piatra Neamt, 8-14 August ’11

Desi la o prima vedere [a se citi “cautare pe Google”] nu s-ar zice ca exista, 0 scoala de skateboarding din Piatra Neamt isi desfasoara activitatea, si a avut pana acum, se pare, peste 4000 de participanti si nici un accident! Cursul de la Piatra Neamt dureaza 7 zile, incepand de pe 8 August, la ora 12:00, in Skate Park, iar durata unei “sedinte” este de 2 ore. Organizatorii spun ca aceasta scoala este cea mai simpla cale de a invata sa folosesti un skateboard, reducand astfel accidentarile nedorite.

Programul scolii este cuprins intre primii pasi pe skateboard si avanseaza pana la combinatii de 2-3 trick-uri:

Nivelul 1 : Elemente fundamentale
• Componentele skateboard-ului.
• Cum sa te deplasezi pe skateboard.
• Saritura fundamentala (Ollie).
• Abordarea elementelor in Skate park.

Nivelul 2 : Trick-uri de baza
• Pop shuvit fs.
• Pop shuvit bs.
• Back side.
• Front side.
• Kick flip.
• Heel flip.
• Grind 50-50 .
• Bordslide bs.
• Bordslide fs.

Nivelul 3: Trick-uri esentiale
• Varial flip
• 360 flip
• Bs flip
• Fs flip
• Varial heel
• Bs hell
• Fs hell
• Hard flip
• Inward hell
• Impossible
• Front foot impossible
• 5-O
• K-grind
• Nose grind
• Nose slide
• Tel slide
• Blunt slide
• Smith grind
• Feeble grind

Acestea sunt lucrurile pe care le-am aflat de pe pagina de Facebook a evenimentului, insa, pentru mai multe detalii puteti sa il contactati pe Stan Laurentiu Ciprian [instructor de snowboarding, dar pasionat deopotriva de mult si de skateboarding], la 0766.615.493.

01 Aug

Toma Coconea, vice-campion la Red Bull X-Alps

Romanul Toma Coconea a reusit pentru a doua oara din cele cinci participari sa urce pe podiumul celei mai dure competitii de adventure din lume, Red Bull X-Alps. Instructorul roman de parapanta a parcurs aproximativ 1000 km in mers si peste 800 km in zbor in cele 14 zile de concurs. De o ambitie aproape inumana, Tomi detine recordul competitiei la mers pe jos.

10 ani de antrenament, peste 150 de ore de mers pe jos si peste 25 de ore de zbor, 5 perechi de pantofi sport… nici un sacrificiu nu a fost prea mare pentru medalia de argint la o competitie in care doar cei mai buni atleti din lume sunt acceptati.

Primul care a ajuns la Monaco a fost elvetianul Christian Maurer, cel care a castigat si editia din 2009, urmat de reprezentantul tarii noastre, Toma Coconea, pe locul trei clasandu-se austriacul Paul Guschlbauer.

Competitia a devenit cu atat mai dura, cat si mai palpitanta dupa sosirea lui Maurer la finis, ceilalti competitori mai avand doar 48 de ore la dispozitie sa termine concursul. Cine nu ajunge in aceasta perioada va fi descalificat din competitie. Cum distanta intre Maurer si ceilalti competitori era destul de mare, eforturile intregului pluton ramas in cursa au devenit supraomenesti – o cursa contra cronometru in care ajungeai in timp util sau erai eliminat, intregul efort de a strabate traseul de 864 km (in linie dreapta intre Salzburg si Monaco) fiind in zadar.

Cu o zi inainte de terminarea cursei, Tomi a profitat din plin de conditiile favorabile pentru zbor, reusind sa parcurga peste 180 km in aer, insa, prin stilul lui alternativ, romanul a reusit sa speculeze de minune perioadele in care nu a putut zbura si si-a folosit conditia fizica la maxim. Acest fapt a atras dupa sine recunostinta si admiratia atat a concurentei, cat si a numerosilor fani din Romania si din lume.

Will Gadd, unul dintre expertii Red Bull X-Alps a afirmat despre Toma: “Sunt mai mult decat impresionat de evolutia lui Toma Coconea de anul acesta. A zburat bine (comparativ cu anii precedenti), nu a facut greseli majore si a muncit mult sa ajunga la aceasta performanta. Daca Maurer ar fi fost eliminat, Toma ar fi avut prima sansa la cea mai inalta treapta a podiumului, insa merita toata admiratia pentru efortul depus si cucerirea celei de a doua trepte a podiumului. Daca ar fi sa adunam punctele atletilor de la toate editiile Red Bull X-Alps, atunci Toma ar fi cu siguranta campion!”.

“Ma bucur mult ca am urcat pentru a doua oara pe podiumul Red Bull X-Alps. A fost o competitie foarte dura, atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. Nu s-a mai intamplat pana acum ca atat de multi competitori sa fie eliminati si lupta contra cronometru este un factor de stres in plus peste care trebuie sa treci. Nu iti este permis sa faci nici cea mai mica greseala. Orice eroare iti poate aduce eliminarea. Au fost doua saptamani in care am invatat din nou multe lucruri, de la stapanirea de sine, la vointa si multa putere de lupta… Acum, ca am ajuns la final, ma incearca sentimente de nedescris. Bucuria mea nu se poate exprima in cuvinte. Sunt mandru ca am participat la toate cele cinci editii ale Red Bull X-Alps si sper sa mai am ocazia sa vin si la urmatoarele”, a spus Toma Coconea, imediat dupa ce a ajuns al doilea la finisul competitiei din Monaco.

Pe 17 iulie, 30 de sportivi din 22 de tari au luat startul la Salzburg in cea mai dura competitie de adventure, Red Bull X-Alps – 864 de kilometri doar pe jos sau cu parapanta, nici un alt mijloc de locomotie motorizat nefiind permis pentru deplasare, insa traseul estimat de organizatori, este in linie dreapta, trecand prin cele opt puncte pe care participantii trebuie sa le atinga in periplul lor – varfurile Gaisberg (1288 m), Dachstein (2653 m), Grossglockner (3798 m), Tre Cime (2999 m), Piz Palue (3901 m), Matterhorn (4478 m), Mont Blanc (4792 m) si Mont Gros, acesta fiind si finisul.

Via: www.redbull.ro

25 Jul

O minune speologica – Pestera cristalelor gigantice din Naica

Descoperita de doi mineri care cautau plumb, pestera ar putea fi usor comparata cu lumea natala a lui Superman, pe planeta Krypton. Imensele cristale au ajuns la dimensiunea prezenta crescand timp de sute de mii de ani. Zece ani dupa descoperire [care a avut loc in anul 2000], oamenii de stiinta inainteaza guvernului mexican o petitie prin care cer trecerea pesterii sub patrimoniul UNESCO, pentru a proteja acele formatiuni unice si pentru generatiile viitoare.

Cristalele din imagine s-au format de-a lungul a sute de mii de ani.

“Este intr-adevar una dintre minunile lumii”, a afirmat, la un moment dat, Juan Manuel Garcia Ruiz, un geolog spaniol de la Insituto Andaluz de Las Ciencias de la Terra, profesor la Universitatea Granada, si care a efectuat cercetari in mina respectiva.

Fotografiile din acest articol au fost facute de Javier Trueba, un fotograf spaniol renumit, si arata veritabila dimensiune a cristalelor, dintre care unele masoara pana la 11 metri. Cercetatorii nu au reusit inca sa explice formele si unghiurile neobisnuite ale cristalelor.

Geologii pot ramane in pestera doar maxim 10 minute, intrucat un izvor termal aflat in apropiere creste temperatura aerului pana la aproape 58 de grade Celsius, care are o umiditate de 90 pana la 99%. De aceea, pestera a ramas in mare parte neexplorata.

Uriasele mine de la Naica au fost exploatate timp de ani de zile, iar in 1975, o mare parte a fost drenata pentru a face loc operatiunilor miniere. Cand apa a disparut din pesteri, cristalele si-au oprit cresterea. Oricum, a durat aproape 25 de ani pana cand cei doi mineri au dat peste marea Pestera a Cristalelor, si incredibila colectie de cristale pe care o contine. Complexul minier de la Naica are printre cele mai mari depozite de argint, zinc si plumb.

In anul 1910 a fost descoperita o pestera asemanatoare, in acelasi loc, dar aflata mai aproape de suprafata [la 120 de metri adancime]. Desi in aceasta pestera, numita Pestera Sabiilor, exista un numar mai mare de cristale, acestea sunt mult mai mici, avand o medie de 1 metru lungime.

Activitatea vulcanica inceputa acum 26 de milioane de ani a dus la aparitia muntelui Naica, si l-a umplut pe interior cu anhidrit, sulfat de calciu lipsit de apa, la temperatura foarte mare. Anhidritul este stabil la peste 58 de grade Celsius. Sub aceasta temperatura, forma stabila este gipsul. Cand magma de sub munte a inceput sa se raceasca, iar temperatura a scazut sub 58 de grade, anhidritul a inceput sa se dizolve, imbogatind apele cu molecule de sulfati si calciu, care s-au depus, de-a lungul milioanelor de ani, sub forma acestor imense cristale de selenit [selenitul este una din formele cristaline ale gipsului].

“Nu exista limite pentru dimensiunile pe care le pot atinge cristalele”, zice profesorul Garcia Ruiz. Dar, mai zice el, pentru ca aceste cristale sa atinga dimensiunile prezente, trebuie sa fie mentinute la temperatura de tranzitie intre anhidrit si gips timp de sute de mii de ani. In Pestera Sabiilor temperatura a scazut probabil mai repede, si de aceea cristalele formate sunt mai mici.

Arata cunoscut? Cristalele de la Naica seama cu adapostrul arctic de kryptonita al lui Superman.

Una dintre marile probleme cu care s-au confruntat cercetatorii a fost, asa cum am spus, temperatura foarte ridicata. Din fericire, unele incaperi ale pesterii au un sistem natural de ventilatie, care creaza conditii oarecum suportabile.

Unele cristale masoara pana la 11 metri lungime.

“Cand cobori in mine, nu poti supravietui mai mult de 10 minute. Caldura este insuportabila”, zice profesorul Garcia Ruiz. “Mina, in sine, este extrem de mare; sunt foarte multe incaperi acolo, si ai loc sa conduci o masina pe acolo.”

Cercetatorii au inaintat o petitie guvernului mexican, pentru a trece pestera de la Naica in Patrimoniul UNESCO.

Profesorul Garcia Ruiz planuieste sa se intoarca la Naica si sa isi continue studiile cat mai curand. Oricum, va face tot posibilul sa se asigure ca acele cristale vor primi ingrijirea de care au nevoie, si ca se vor pastra.

“Cristalele trebuie pastrate in conditii mult mai bune. Sunt, cu adevarat, ceva uimitor, si cred ca exista persoane in Mexic care nu stiu cat de important este sa le pastram intacte. ” zice profesorul Garcia Ruiz. “Incerc sa conving poporul mexican sa cedeze Naica patrimoniului UNESCO. Naica este unica; sansele sa existe asa ceva in alta parte a lumii sunt extrem de mici.”

Desi sansele ca pesteri asemanatoare sa existe in alte parti ale lumii sunt foarte mici, profesorul se asteapta sa existe si alte pesteri in zona Naica. “Pesteri care sa contina cristale mai mari ar trebui sa se afle la adancime mai mare, unde temperaturile apei sunt mai apropiate, dar nu mai mari de 58 de grade Celsius.” spune el.

Singurul motiv pentru care oamenii pot vizita pesterile de la Naica este pentru ca Industrias Peñoles, compania miniera, dreneaza apa in continuare. Garcia Ruiz spune ca daca pomparea apei va fi oprita, pesterile vor fi inundate din nou, iar cristalele vor continua sa creasca.

Ce se va intampla deci daca, sau cand mina va fi inchisa?

“Este o intrebare interesanta” spune Garcia Ruiz. “Ar trebui sa pompam in continuare apa, pentru ca generatiile viitoare sa poata admira cristalele? Sau ar trebui sa oprim drenarea, si sa continuam scenariul original, permitand cristalelor sa creasca in continuare?”

Via: The Daily Mail si National Geographic.